Final Day (Partea 1)

Ziua fatala
Tupac a fost impuscat o data in New York, in 1994, si a murit ca urmare a altui atac cu arma in Las Vegas, in 1996.

Mai departe puteti citi ce s-a intamplat in acea noapte fatala povestita de bodyguardul lui Tupac, Big Frank. Frank a publicat si o carte de atunci intitulata Got Your Back.

In Vegas era cald, dar nu ma plangeam. Urma sa il vad pe 2Pac. Cand conduceam spre Las Vegas dinspre Loa Angeles, mi-am dat seama ca imi era dor de el, pentru ca toata luna august mi-am petrecut-o cu fetita mea de 10 ani si imi era dor sa ma intorc la lucru. Eram programat sa il pazasc in acel weekend. 2Pac trebuia sa apara la hotelul Luxor in timpul dupaamiezii, ceea ce era perfect pentru ca aveam o intalnire legata de securitate in acea dimineata si nu voiam sa coincida cu sosirea lui 2Pac. Intalnirea a avut loc in biroul unui avocat din Vegas. Se parea ca pentru a putea purta arma, trebuia trimisa o scrisoare inainte. Acesta scrisoare nu a fost trimisa. Lipsa de arme insemna lipsa de siguranta. La intalnire, avocatul a confirmat ca nu aveam voie sa purtam arme, mai ales in club. Suge a reusit sa-i cinvinga pe politisti sa il lase sa deschida clubul 662 in acea noapte, dar asta nu insemna ca erau bucurosi sa o faca.


Daca eram prinsi cu arme la noi, politistii inchideau clubul. Nu conta ca din 20 de bodyguarzi, majoritatea erau fosti politisti si aveau permis de port-arma. Death Row nu isi permitea sa-si asume nici un risc. Singura posibilitate ca Suge sa-si deschida clubul era aceea ca acea noapte era dedicata unui boxer retras. Suge nu putea sa faca numic altceva cu clubul sau pentru ca avea prea multe probleme. Era, pana la urma, clubul lui Suge si tot ce avea legatura cu Death Row nu ii prea incanta pe politisti.


Am angajat mai multi bodyguarzi ca de obicei in acea seara. Run-DMC trebuia sa cante in acea seara si fiindca la ultimul concert la 662 am pierdut controlul multimii, acum nu voiam sa o patim din nou. Cand 2Pac a cantat la 662 dupa ce a iesit din inchisoare, a fost haos. Capacitatea clubului era de 680 de oameni, dar acolo era peste 1000. A fost un concert de neuitat, dar a fost, deasemenea, si haos. 2Pac urmat de Suge au aparut intr-un tarziu in Mercedes-ul sau 500SL negru, purtand o sapca si o vesta. Mike Tyson era si el acolo cu bodyguarzii lui, impreuna cu Dion Saunders si Forest Whitaker, care era beat. Toti care erau cineva voiau sa intre in club. In acea seara trebuia sa punem bine la punct detaliile legate de siguranta. Obiectivul principal era sa mentinem controlul asupra multimii. Nu voiam sa avem nici o problema pentru ca politia inchidea clubul la cea mai mica problema. Toate regulile au fost repectate, asta incluzand sa nu purtam arme. Ca toti cei care poarta arma, nu imi placea sa ma despart de arma mea, un Colt 45, pe care il luam tot timpul cu mine. Cu toate astea a trebuit sa o las in masina. Eram foarte multi in acea seara, asa ca sansele sa se intample ceva erau mici. Cel putin asta credeam.


Dupa intalnire, Reggie ne-a dus la TGIF sa mancam. Dupa ce am mancat, Reggie a inceput sa ne spuna despre Kevin Hackie, bodyguardul care m-a inlocuit. Acesta a intrat in meserie pentru bani. Kevin, care a lucrat cu Reggie inainte ca acesta sa infiinteze cu Suge compania Wrightway, acestia faceau afaceri prin Compton, un cartier rau-famat din Los Angeles, si chiar au reusit sa se angajeze pentru filmul lui 2Pac Gang Related. A castigat 10000 $ pentru ca le-a dat sfaturi in legatura cu scenele in care de foloseau arme. reggie credea ca i-a subminat autoritatea luand banii si mai luand si de la Wrightway pentru ca l-a pazit pe 2Pac. Apoi am ajuns la o spalatorie auto si Reggie continua sa vorbeasca de Kevin, iar eu ma gandeam la porecla pe care i-a dat-o Norris Anderson. I-a spus Rona Barrett pentru ca vorbea mult. Norris era casatorit cu sora lui Suge si era producator executiv la Death Row. Cand am ajuns la Luxor, nu mi-a fost greu sa il localizez pe 2Pac. Ii placea sa joace pe bani si ca sa il gasesc m-am uitat la masa cu zaruri inconjurata de cei mai multi oameni. Kidada era in camera ei de la hotel. Ca de obicei, 2Pac era inconjurat de prietenii lui. M-am indreptat spre masa la care era. 2Pac s-a luminat la fata cand m-a vazut.


"Big Frank, ce mai faci?" 2Pac tot timpul ma primea cu caldura, dar de data asta mi-am dat seama ca era cu adevarat fericit sa ma vada. Ne-am imbratisat; a trecut o luna lunga de cand nu ne-am mai vazut. Era slab ca de obicei fiindca a lucrat pentru un an intreg cu putine intreruperi si asta si-a lasat amprenta pe el. Purta o camasa de matase pe care a cumparat-o din Italia. Mai notabil era faptul ca purta un nou medalion de aur. Avea un diametru de 7 cm si era plin de diamante. In mijloc era emblema firmei Euphanasia, firma pe care 2Pac a infiintat-o. 2Pac si prietenii lui scriau cuvintele cum voiau si Euphanasia insemna eutanasie. 2Pac era relaxat si arata bine. Tot timpul era bine-dispus inaintea meciurilor lui Tyson pentru ca era prieten bun cu el. Hotelul Luxor nu se purta prea bine cu el. Juca pe miza mare si pierdea. A hotarat sa ne mutam la cazinoul MGM. Dupa ora 2 sau 3 AM a castigat destul de mult si trebuia sa ne intalnim cu Suge.


In drum spre MGM, puteam sa vedem ca urmeaza sa fie un meci important. Toti oamenii bogati erau in oras: celebritati din lumea sportului, vedete de cinema si pariori bogati. Cand am ajuns la MGM, norocul lui 2Pac a inceput sa se schimbe. Castiga intre 1400 si 2000 $ la fiecare mana. Dupa cateva minute, a inceput sa se stranga tot mai multa lume. Lui 2Pac ii placea atentia. Am inceput sa ma simt tensionat pentru ca toti voiau sa fie cat mai aproape de 2Pac. Michael Moore il avea pe 2Pac flancat intr-o parte, iar eu in cealalta. Trupa Outlawz era imprastiata prin multime ca oamenii sa nu isi dea seama cine erau.


In ciuda multimii, lucrurile nu au scapat de sub control. Cand atmosfera nu era tensionata, nu se intampla nimic. A ajutat si faptul ca el castiga si legea din Vegas spune sa nu deranjezi pariorii. Dar fiind 2Pac la masa, oamenii nu mai tineau cont de asta. Toti doreau un autograf, o poza, ceva de la 2Pac. Era din ce in ce mai greu sa tinem oamenii la distanta si se apropia ora meciului. Aveam nevoie de un telefon ca sa dau de Reggie in cazul in care Suge il cauta. Trebuia sa stie tot timpul unde este 2Pac. Necazul era ca nu aveam la mine statia. Statia a ramas la Kevin si fiindca s-a certat cu Reggie, nu mai venea la Vegas. Nu imi venea sa cred ca il pazesc pe cel mai mare star rap si trebuie sa folosesc un telefon public. A durat doar un minut-doua sa ii las un mesaj lui Reggie. Cand m-am intors la masa, 2Pac nu mai era acolo.


La naiba, m-am gandit, nu are grija de siguranta lui. Toti au plecat si m-au lasat acolo. Mai mult nu aveam telefon ca sa dau de ei. M-am plimbat un pic prin cazino si apoi am plecat spre hotel. Daca aveam o statie, puteam sa le spun ca 2Pac a disparut. Am simtit cum incep sa intru in panica. 2Pac a fost rapit. L-am pierdut, e vina mea. La naiba, unde e?


Cum am ajuns la hotel am inceput sa ii trimit mesaje pe pager in repetate randuri. I-am trimis mesaj lui Michael Moore, l-am sunat pe Reggie. Unde erau toti? Eu era paznicul numarul 1 si il pierd pe 2Pac cand dau un telefon la cativa metri de el. Niciodata nu mi-am piedut clientul. "Big Frank!". Aud vocea lui 2Pac in spatele meu. "Unde ai fost, omule? M-ai lasat acolo." "A! Am intrebat unde esti." a spus. Tupac Shakur, unul dintre cei mai cautati oameni din America s-a plimbat singur prin Las Vegas in ultima ora. Nici trupa Outlawz nu putea fi gasita.


"Ah, Frankie, stii ca pot sa bat pe oricine aici." s-a laudat 2Pac. "Frate, nu poti sa faci asta. Nu poti sa te scapi de securitate, mai ales de mine, mai ales in Vegas." i-am spus.


"Nu imi fac griji din cauza asta." "Pac, stiu ca poti sa ii bati pe toti, dar nu despre asta ii vorba. Ai nevoie de bodyguarzi ca sa intervina inainte sa se intample ceva. Fa-mi o favoare. Nu mai pleca asa. Nu ma mai lasa asa fara sa stiu unde esti." Cu toate astea, 2Pac era suparat ca trupa Outlawz inca nu a aparut. I-a sunat de mai multe ori, dar nu a reusit sa dea de ei. Era ca un tata suparat ai carui copii au fugit sa se joace. Ne-am asezat in holul hotelului si am asteptat sa apara cineva. In sfarsit, am dat de Reggie. Ne-a spus ca trebuie sa ne intalnim cu Suge la MGM inainte de maci. Era prea cald ca sa mergem pe jos asa ca am luat un taxi.


M-am uitat la 2Pac. Nu si-a schimbat hainele de la cazino si nici nu purta vesta anti-glont. Pana la urma, 2Pac facea ce voia. Inainte ca soferul sa gaseasca un loc unde sa ne lase, am vazut multimea. Era de necontrolat. Imediat ce 2Pac a iesit din masina, lumea a inceput sa strige "Tupac!". Eu eram singurul care statea intre multime si 2Pac. In timp ce ne faceam loc prin multime, ne-a sarit in ajutor un paznic de la MGM care a vazut ca aveam probleme. Ne-a escortat pana intr-un hol privat langa intrare si departe de multime.


Am stat un timp acolo, iar meciul se apropia. 2Pac a inceput sa se enerveze. "Urasc treba asta. Suge face asta tot timpul." Mai erau 15 minute pana la meci si 2Pac nu mai avea stare. Meciurile care precedau marele meci erau gata si urma Tyson contra Sheldon. "La naiba cu asta, de fiecare data cand trebuie sa mergem undeva, el intarzie." 2Pac nu mai putea de nervi. "Nici macar nu voiam sa vin in Las Vegas! O sa pierdem meciul." Cu toate eforturile paznicilor, multimea se apropia tot mai mult, facand poze si cerand autografe. "Suna-l pe Reggie si afla unde este." Am plecat spre un telefon stiind amandoi ca nu are rost sa sun. Suge tot timpul il facea sa astepte si noaptea asta nu era diferita. Am sunat totusi in speranta sa il mai calmez un pic. Cand trebuia sa ne intalnim cu Suge, ne facea sa asteptam 3, 4 chiar 5 ore pana aparea. Faptul ca incepea meciul lui Tyson nu parea ca il afecteaza pe Suge. "O sa-mi fac eu rost de bilete" a spus 2Pac. Dar stiam amandoi ca nu plecam niciunde. Faceam ceea ce faceam de obicei: il asteptam pe Suge.


Cand a ajuns in final, era doar el si un prieten. Am intrat cand a inceput sa cante imnul si un paznic ne-a oprit sa ne controleze, dar 2Pac si Suge au mers mai departe. "Nu pleci niciunde pana nu te controlez." a spus un paznic. Dar ei erau deja la locurile lor. Au inceput sa se enerveze si deja vedeam prima bataie pe seara asta. Dar norocul nostru a fost ca s-a terminat imnul si ne-am ocupat locurile. Lupta a durat aproape un minut. Asta nu conta pentru 2Pac. Sarea ca un isteric si urla "50 de lovituri! Le-am numarat!" si mima lovituri de box. Apoi am mers sa il felicitam de Tyson, dar dupa cateva minute Suge a anuntat ca plecam. Era prima oara cand 2Pac nu il felicita pe tyson dupa meci. Am inceput sa presimt ca ceva nu este in regula: nu aveam statia, nu purtam pistolul si 2Pac m-a lasat balta la cazino. Afara ne-am intalnit cu mai multi prieteni si cu trupa Outlawz. Stateam langa intrare si vorbeam despre meci cand a venit Trevon, un prieten de-al lui Suge, si i-a soptit ceva la ureche lui 2Pac. Am presimtit ca ceva nu este in regula. Deodata, 2Pac a rupt-o la fuga, iar eu dupa el.


Orlando Andreson (i-am aflat numele mai tarziu) statea afara si parca astepta sa vina cineva. Nu neaparat 2Pac, dar cineva. Statea langa un paznic de la MGM, care se parea ca l-a arestat. 2Pac a inceput sa il loveasca si Anderson a cazut imediat. Cand a cazut, toti de la Death Row s-au adunat. Atunci l-am tras pe 2Pac de pe Orlando. O za de la lant s-a rupt. S-a aplecat sa isi ridice lantul si medalionul, iar eu l-am tras de acolo. Apoi l-am proptit de un zid si i-am spus "Stii ca nu poti sa faci asa ceva! Nu o sa te las sa mergi inapoi acolo. Foloseste-ti capul! Urmeaza sa te prezinti la tribunal." Eram cu spatele la bataie, dar auzeam paznicii venind. Am incercat sa-l scot pe 2Pac de acolo. Obiectivul meu era sa nu il las sa se mai implice, dar el nu voia sa auda. A sarit in multime, iar eu l-am tras a doua oara de acolo. Atunci l-am vazut pe Suge impreuna cu cativa prieteni cum il loveau pe Orlando care era pe jos.


"Sa plecam!" l-am auzit pe Suge strigand si toti s-au imprastiat. Problema era ca nimeni nu stia unde este iesirea si au intrat in panica. Eu am vazut unde sunt iesirile mai devreme si stiam unde este cea mai apropiata iesire. Multimea ne-a vazut iesind din cladire si ne-a urmarit. In drum spre iesire, am auzit paznicii chemand politia. Am plecat spre Luxor. Pe drum toti vorbeau de bataie. 2Pac a inceput sa se laude: "A fost ca la meci! Doua lovituri si a fost jos!" Toti il felicitau, dar nimeni nu l-a intrebat de ce l-a lovit. Pentru partea asta 2Pac nu oferea explicatii. Tot timpul eu ma gandeam bine ca am plecat de acolo. Probabil 100 de fani ne urmareau si eu eram singurul bodyguard.


Toti primisera instructiuni sa plece catre 662 si la hotel nu era nici un bodyguard. Acum stau lipit de 2Pac ca lipiciul. In timp ce 2Pac se schimba, eu i-am reparat lantul. Am realizat ca sunt dezhidratat de la agitatie. Am inceput sa ma gandesc la ce s-a intamplat. Totul s-a terminat cu bine, nu ne-a oprit politia si totul va trece. Nici nu ma gandeam la camerele de luat vederi si la ce ar fi putut fi pe ele. Am aflat abia dupa o saptamana ca tipul care a luat bataie era membru al bandei Crips din LA. Acesta a incercat sa fure medalionul cu Death Row de la gatul lui Trevon. Intre timp, eu ma gandeam sa trecem peste seara asta fara alte probleme.